1Q84. Volumul I | Haruki Murakami

O tinara coboara pe scara de urgenta a unei autostrazi suspendate. Intentioneaza sa ucida un om.

In alta parte a metropolei, un profesor de matematica e de acord sa rescrie romanul unei fete dislexice. Fara s-o stie, cei doi se cauta, iar actiunile lor declanseaza o adevarata avalansa de evenimente, pentru ca la Murakami povestile simple nu sint niciodata astfel.

In spatele realitatii banale se ascund intotdeauna tenebre periculoase, iar trecutul nu se lasa nici rescris, nici uitat cu usurinta. Tinara ucigasa si profesorul de matematica descopera treptat ca au stirnit din umbra forte colosale care ameninta insusi destinul lumii.

Romanul poate fi citit ca o poveste de dragoste, dar in acelasi timp este o meditatie asupra fanatismului si a violentei pe care acesta o provoaca. Nu in ultimul rind, 1Q84 ridica o intrebare asupra existentei libertatii, indiferent de formele ei de expresie.nul dintre cei mai populari scriitori japonezi contemporani, Haruki Murakami s-a nascut in 1949.

A studiat literatura la Universitatea Waseda din Tokio. Experienta de proprietar al unui bar din Tokio in care se cinta jazz (reflectata in romanul sau din 1992, La sud de granita, la vest de soare) si cea de traducator al operelor lui F.

Scott Fitzgerald, John Irving, Truman Capote si Raymond Carver isi vor spune cuvintul in formarea sa ca mesager al unei Japonii occidentalizate – un tinut amagitor, lipsit parca de suflet si suflu, al carui spirit stravechi pare sa fi disparut aproape in intregime. Primul sau roman, Asculta cum cinta vintul (1979), i-a adus Premiul Gunzo, fiind urmat de Pinball, 1973 (1980) si In cautarea oii fantastice (1982), distins cu Premiul Noma.

In 1987 publica Padurea norvegiana, bestseller international, tradus in numeroase limbi si vindut in peste patru milioane de exemplare. Murakami a mai publicat volumul de interviuri Underground.

Atentatul de la Tokio si spiritul japonez (1997) si romanele La capatul lumii si in tara aspra a minunilor (1985), pentru care a primit Premiul Tanizaki, Dans dans dans (1988), Cronica pasarii-arc (1994), nominalizat la prestigiosul IMPAC Dublin Literary Award, Iubita mea, Sputnik (1999), Kafka pe malul marii (2002) si In noapte (2004), precum si volumele de povestiri sau eseuri Elefantul a disparut (1993), Dupa cutremur (2000), Salcia oarba, fata adormita (2006) si Autoportretul scriitorului ca alergator de cursa lunga (2007), 1Q84 (2009‑2010), Tsukuru Tazaki cel fara de culoare si anii sai de pelerinaj (2013) si Uciderea Comandorului (2017).