ACID ACETILSALICILIC - RICHTER 500 MG X 30

Compoziţie Un comprimat conţine acid acetilsalicilic 500 mg, gluconat de calciu 150 mg şi excipienţi: amidon de porumb, Macrogol 6000, dioxid de siliciu coloidal anhidru, talc, amidon de cartofi, stearat de magneziu. Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiretice, acid salicilic şi derivaţi.

Indicaţii terapeutice Ca analgezic şi antipiretic: - combaterea durerilor de intensitate slabă sau moderată, în cefalee, mialgii, dureri reumatice articulare şi periarticulare, nevralgii, dureri dentare, dismenoree; - combaterea febrei. Ca antiinflamator: - combaterea fenomenelor inflamatorii în reumatismul poliarticular acut; - atenuarea inflamaţiei articulare în poliartrita reumatoidă.

Contraindicaţii - hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic, la alte antiinflamatoare nesteroidiene sau la oricare dintre excipienţii medicamentului; - ulcer gastric sau duodenal activ; - diateză hemoragică; - antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor sau a substanţelor cu acţiune similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene; - ultimul trimestru de sarcină; - insufucienţă hepatică gravă; - insufucienţă renală gravă; - insuficienţă cardiacă necompensată. Precauţii Medicamentele care conţin acid acetilsalicilic se pot administra la copii sub 12 ani care nu au afecţiuni virale numai la recomandarea medicului, datorită posibilităţii apariţiei sindromului Reye, o boală rară, dar gravă.

Interacţiuni Asocierea următoarelor medicamente cu acidul acetilsalicilc impune prudenţă sau este contraindicată: - alte antiinflamatoare nesteroidiene - risc de ulceraţii şi hemoragii digestive; - glucocorticoizi - risc de ulceraţii şi hemoragii digestive; - anticoagulante orale, heparine, ticlopidină şi alte antiagregante plachetare, streptokinază şi alte trombolitice, pentoxifilină; deoarece creşte riscul hemoragic este necesară prudenţă şi controlul parametrilor de coagulare şi a timpului de sângerare; - metotrexat; asocierea este contraindicată absolut sau relativ (pentru dozele de metotrexat ≥ 15 mg/săptămână, respectiv < 15 mg/săptămână), deoarece toxicitatea hematologică a metotrexatului este favorizată (prin mecanism farmacocinetic); - inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei - risc de insuficienţă renală acută; - interferon alfa; acidul acetilsalicilic poate inhiba acţiunea interferonului; - litiu - creşte concentraţia plasmatică a acestuia, cu risc toxic; - diuretice - acidul acetilsalicilic poate să scadă eficacitatea diureticelor; - uricozurice (de exemplu probenecid), datorită scăderii efectului uricozuric (competiţie pentru eliminarea acidului uric la nivelul tubilor renali); se recomandă utilizarea altui analgezic; - antidiabetice orale; creşte efectul antidiabeticelor orale; sunt necesare informarea pacientului şi controlul mai frecvent al glicemiei. Atenţionări speciale Folosirea acidului acetilsalicilic impune prudenţă în următoarele situaţii clinice: - pacienţi cu teren alergic; în caz de astm bronşic şi alte brohopneumopatii obstructive cronice, alergie la polen, rinită alergică, polipi nazali, reacţii alergice la alte medicamente, tratamentul se face sub supraveghere medicală; - episoade de ulcer gastro-duodenal activ în antecedente; - afecţiuni cu risc hemoragic, meno-, metroragii; - insuficienţă renală sau hepatică - risc de creştere a toxicităţii prin acumulare; - dispozitive intrauterine; - deficit congenital de glucozo - 6 - fosfat – dehidrogenază.

Acidul acetilsalicilic în doze mari scade eliminarea acidului uric, de aceea trebuie evitat la pacienţii cu gută. Insuficienţă hepatică şi renală În cazul tratamentului prelungit cu acetil salicilic este necesar controlul funcţiilor hepatice şi renale.

Sarcina şi alăptarea Acidul acetilsalicilic s-a dovedit teratogen în studii experimentale, la animale de laborator. Studii epidemiologice la femeia însărcinată nu au evidenţiat efecte teratogene şi fetotoxice în condiţiile administrării în primele 2 trimestre de sarcină, dar experienţa este limitată pentru utilizarea cronică de doze mari.

Folosirea în ultimul trimestru de sarcină a fost asociată cu toxicitate cardio-pulmonară şi renală la făt, închiderea prematură a canalului arterial, întârzierea şi prelungirea travaliului (pentru dozele mari de acid acetilsalicilic) şi creşterea frecvenţei accidentelor hemoragice (inclusiv pentru dozele mici). În primele două trimestre de sarcină se poate administra acid acetilsalicilic, dar numai la indicaţia medicului; se recomandă evitarea tratamentului cronic cu doze > 150 mg pe zi.

În ultimul trimestru de sarcină acidul acetilsalicilic este contraindicat (cu excepţia utilizării punctuale pentru anumite indicaţii cardiologice şi obstetricale foarte limitate). Deoarece acidul acetilsalicilic se excretă în laptele matern, folosirea în timpul alăptării trebuie evitată sau alăptarea se întrerupe, în funcţie