Bunicuta Gruffalo - Julia Donaldson

După primele două titluri, Gruffalo și Puiul lui Gruffalo, în care facem cunoștință cu simpaticul personaj, cu fetița lui cea curioasă și cu șoricelul cel isteț, în acest al treilea titlu, mult așteptat de cititorii din lumea întreagă, descoperim că există și o bunicuță Gruffalo care tocmai vine în vizită în pădurea cea deasă și întunecoasă. Gruffalo și fetița lui trebuie să se pregătească, dar nu e ușor.

Cum se vor descurca cei doi? Într-o zi i-a spus Gruffalo fiicei lui: \n - Fetița mea, Bunicuța ta iubită va veni la noi să stea. - Povestește-mi despre dânsa!

Spune-mi, dragul meu tătic, Cum e la înfățișare? Seamănă cu noi vreun pic? - Seamănă, a spus Gruffalo, seamănă, dar nu prea tare.

Are blană cenușie și țepi roșii pe spinare. Are-o minte - meserie!

Poate și citi, și scrie! Și-are-o foame de mănâncă TOT ce-i pui în farfurie.

Hai la vânătoare, deci, s-avem ce-i pune pe masă. O să mergem în pădurea deasă și întunecoasă.

Ca în multe dintre cărțile sale, Julia Donaldson nu spune o simplă poveste, ci duce lucrurile, cu subtilitate, spre un sens mai profund. Fetița lui Gruffalo, șoricelul cel isteț și bunica sunt uniți prin puterea imaginației și a poveștilor, iar cadoul pe care îl primește fetița lui Gruffalo de la bunica nu e întâmplător.

Poate avem în față nu o simplă vizită a unei bunicuțe la nepoțica ei, ci momentul în care un copil își descoperă vocația: să creeze povești. Nu ne putem împiedica să ne gândim cu emoție chiar la Julia Donaldson și la viața sa dedicată literaturii pentru copii.

Apoi bunica Gruffalo a despachetat și-a zis: - Ți-am adus în dar caiet și un instrument de scris. \n Ilustrații color de Axel Scheffler.