Curcubeul toamnei - Grigore Olimp Ioan

Cred ca exista oameni carora, atunci cand viata nu le mai ofera speranta unor farame de bucurie, le apar in minte, ca un fel de compensare a derivei sufletului, amintirile. Bineinteles, numai acelea care nu s-au scurs in nemarginirea timpului intocmai ca nisipul eliminat de un organism omenesc suferind. \n \n - Grigore Olimp Ioan \n \n Curcubeul toamnei este o colectie de scrieri ale unui descendent al unor familii insemnate din istoria Romaniei, ce a trait ororile celor doua razboaie mondiale si ale comunismului, dar si fericitii ani interbelici.Veti gasi in acest volum amintiri despre curcubeele vazute de autor, curcubee reale - primul vazut in copilarie pe fereastra casei bunicilor, al doilea pe mare, al treilea la Paris, ridicandu-se din spatele bazilicii Sacre-Coeur si destramandu-se in Sena, al patrulea din avion, deasupra Venetiei si ultimele trei in satul natal-, dar si curcubee simbolice - amintiri despre fiintele dragi, cucubee de lumina.

Totul este povestit cu sensibilitatea si intelepciunea la care Grigore Olimp Ioan a ajuns dupa aproape un veac de viata. \n \n In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, Grigore Olimp Ioan era reporter la unul dintre cele mai importante ziare romanesti, Universul. Mostenise talentul de jurnalist de la tatal sau, Olimp Ioan, multa vreme corespondent de presa la Geneva si colaborator al lui Nicolae Titulescu.

Din partea tatalui, era urmas al colonelului Grigore Ioan, care si-a lasat numele inscris in istoria tarii, luptand vitejeste in Razboiul... de Independenta. Din partea mamei, primise genele Otetelisanilor si ale instaritei familii Istrati, din pitorescul sat moldovean Cucova.

Era deci vlastarul unor familii pe cat de diverse, pe atat de caracteristice societatii romanesti in dezvoltare, din ultimele doua secole. Viata se anunta interesanta si senina pentru tanarul reporter.

A venit razboiul in care, in buna traditie a bunicului sau, a luptat pe front, alegand insa sa lupte in aviatie. Apoi au venit vremuri grele.

Si, cu acea linistita vitejie cu care au supravietuit nenumarati romani vitregiti de destin, Grigore Ioan a infruntat viata, cutreierand santierele tarii si indeplinind munca modesta de sef-mecanic. La apusul vietii, fostul jurnalist a hotarat sa-si imortalizeze inaintasii in paginile unei carti. \n \n -Silvia Colfescu) \n