Drepturile omului si ordinea mondiala | Ovidiu Predescu

Editia a II-a revazuta si adaugita a acestei lucrari cuprinde sase noi eseuri scrise si publicate in exclusivitate sub imperiul pandemiei de coronavirus Covid-19. Este tot mai evident faptul ca aceasta criza sanitar-medicala planetara este parte componenta a crizei multidimensionale globale a societatii omenesti actuale – una a riscurilor si transformarilor, mai mult sau mai putin previzibile, tot mai numeroase si diverse.Paradoxal in era tehnologiilor digitale avansate si a inteligentei artificiale, omenirea nu reuseste sa ofere raspunsuri rapide, adecvate si eficiente la aceste crize mondiale, cum este si criza pandemica prezenta.

Asa se face ca inca luptam cu pandemia tot cu masca de protectie, distantarea fizica si spalatul mainilor, ca acum un secol; insa, gasirea unui tratament corespunzator si, mai ales, a unui vaccin care sa previna infectarea cu virusul SARS-CoV-2 va mai dura ceva timp.Totodata, in perioada starii de urgenta, uneori, am avut senzatia ca amestecul autoritatilor publice in exercitarea unor drepturi si libertati fundamentale ale omului a fost exagerat. De pilda, experienta deloc confortabila pe plan psihic si social a iesitului din casa si a circulatiei pe strazi – pe distante cat mai mici in functie de satisfacerea unor nevoi vitale, cum ar fi aprovizionarea cu alimente si procurarea de medicamente – cu declaratie pe proprie raspundere, intr-un anumit interval orar si sub control politienesc si chiar militar.Cu toate acestea, consideram ca aceasta criza, in general si cea privind pandemia de coronavirus Covid-19, in special au avut sau ar trebui sa aiba si o parte plina a paharului, si anume: constientizarea faptului ca umanitatea atat la nivel individual, cat si la cel colectiv are nevoie de un proiect serios de civilizatie care sa schimbe, inainte de orice altceva, comportamentul si atitudinea, pe de o parte, a fiecarui om si, pe de alta parte, a omenirii in ansamblul sau.

Asadar, apreciem ca este un moment al reflectiunilor, dar si al actiunilor energice sustenabile si durabile pentru a indeparta, atat cat se poate, superficialitatea si vulnerabilitatile omenesti extreme in raport cu criza existentiala planetara prezenta pentru a reusi sa traim demn noi si urmasii nostri intr-o lume caracterizata prin instabilitate si imprevizibilitate.Iar, asa cum releva Robert D. Kaplan, „in aceasta epoca de anarhie relativa... sa intelegi lucrurile corect va fi mai dificil ca oricand.

Motivul e ca multe decizii sunt prin natura lor pe muchie de cutit”. Prin urmare, lumea are nevoie „de lideri care sa forteze limitele a ceea ce este realizabil si care sa poata in acelasi timp sa respecte astfel de limite.” (R.

Kaplan, Revenirea lumii lui Marco Polo. Razboi, strategie si interese americane in secolul XXI, Ed.

Humanitas, Bucuresti, 2019, p. 282).In fine, acolo unde a fost cazul, au fost operate in text corecturile ortografice si de punctuatie necesare si am completat fondul ideatic in functie de realitatile nou aparute pana la momentul predarii manuscrisului in vederea publicarii.