Frauda Carusel | Ovidiu Ioan Santa

Grupurile de criminalitate organizata obtin venituri insemnate din activitati ilicite precum traficul ilegal cu stupefiante, armament, munitie si explozivi, traficul de persoane, infractiunile de bancruta frauduloasa si nu in ultimul rand, veniturile substantiale obtinute din macrocriminalitatea economico-financiara, incepand cu infractionalitatea din domeniul bancar si incheind cu profiturile uriase generate de frauda „CARUSEL”.Toate aceste venituri din activitati ilicite sunt „depozitate” in conturile economiei subterane iar, ulterior, o parte dintre acestea vor lua calea finantarii actelor de terorism. Cu toate acestea, realitatea demonstreaza din plin ca, in prezent, frauda „CARUSEL”, componenta a fraudei fiscale, este departe de a fi perceputa in mod corect si complet ca „finantator” al terorismului, astfel incat, mecanismele gandite pentru a o preveni, descoperi si combate sunt oarecum insuficiente.Daca la inceput frauda „CARUSEL” s-a axat pe „comertul comunitar” cu bunuri corporale (in principal produse cu valoare ridicata precum telefoane mobile, procesoare de calculatoare si metale pretioase), in ultima perioada aceasta a migrat catre „comertul comunitar” cu bunuri necorporale (respectiv certificate de emisii de CO2, gaze naturale si energia electrica), facand-o „mai rapida” si din ce in ce mai greu de descoperit.

Sustragerea contribuabililor cu „ajutorul” fraudei „CARUSEL” de la plata TVA, precum si obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari, poate pune in pericol securitatea financiara a statului de drept, afectand in mod negativ, prin „efectul domino”, atat bugetul national, cat si bugetul Uniunii Europene.Printr-un astfel de mecanism complex, nu se obtin doar o parte din fondurile necesare gruparilor teroriste de a-si duce la bun sfarsit atacurile sangeroase, dar, in acelasi timp, se diminueaza si puterea economiei de suprafata care „sustine/finanteaza” actiunile institutiilor cu atributii de prevenire, descoperire si combatere, atat a criminalitatii organizate, cat si a terorismului.In continutul acestei cercetari voi incerca sa arat faptul ca, frauda „CARUSEL”, nu este numai un simplu „finantator” al terorismului cu ajutorul careia se „genereaza” o parte din resursele financiare necesare gruparilor teroriste pentru a-si organiza, planifica si duce la bun sfarsit atacurile teroriste, dar si un posibil „terorist” invizibil care poate pune in pericol functionarea in conditii de siguranta a retelei electrice de transport, parte a infrastructurii critice nationale.