Istoria filosofica si politica a ocultismului | Felix Fabart

A scrie istoria initierii si luptelor purtate inseamna a scrie istoria genezei intelectuale, morale si religioase a omenirii. Am putea consacra acestui demers volume intregi, fara ca interesul sa scada, dar ar fi un efort prea mare, asa ca ne vom margini la urmatorul plan: Ocultismul la evrei, la greci, romani si in Galia; Vrajitoria in Evul Mediu si alchimia; Teurgia – spiritismul si magnetismul – in epoca moderna.Aceste trei diviziuni corespund unor trei etape specifice ale magiei (expansiune, decadere, reinnoire) si ne ofera posibilitatea folosirii, cronologic, a catorva documente interesante si inedite care ne-au facut sa scriem aceasta lucrare, chiar daca in acest domeniu exista deja multe alte carti atragatoare.Daca vom lasa deoparte Vechiul Testament si vom deschide Noul Testament, vom descoperi si aici o sumedenie de fapte care au legatura cu clarviziunea, cu invocarea spiritelor mortilor, cu vrajitorii si, in plus, cu actiunea directa a unei lumi „oculte”, inclusa in lumea noastra, care actioneaza pentru sau impotriva noastra, fie ca solicitam sau nu aceasta interventie, fie ca o provocam sau ca se manifesta spontan, prin binecuvantari sau blesteme.In acele vremuri, ocultismul domina evenimentele si umanitatea, iar initiatii erau deopotriva primiti cu onoruri si considerati cei mai intelepti dintre oameni.

Vom dovedi pe scurt faptul ca, in general, vrajitorii au fost fata de magi si fata de teurgi ceea ce empiricii sunt fata de savanti. Presimtim insa si o noua revenire a ocultismului, caci practicantii de astazi, discipoli ai lui Swedenborg, Mesmer, Fourier, Allan Kardec etc., provoaca in mod curent fenomene similare celor numite odinioara miracole, fenomene care insa nu au incetat sa apartina domeniului naturii, dupa cum postula vechea filosofie hermetica si dupa cum profetesc spiritistii, adica fauritorii moderni ai ocultismului.Felix Fabart