Mao Zedong | Enrico Fardella

Mao Zedong a fost atras de politica deoarece era din fire rebel si nerabdator sa iasa din categoria sociala in care il plasasera conditiile economice ale familiei. A ales comunismul si a avut doua mari intuitii politice.

In primul rand, a inteles ca Revolutia Chineza ar fi fost posibila numai dacapartidul ar fi reusit sa mobilizeze masele de tarani. Si, in al doilea rand, a inteles ca razboiul impotriva Partidului Nationalist cerea fantezie, abilitate, flexibilitate, istetime vicleana.Capodoperele lui au fost Marsul cel Lung (12 000 de kilometri, 200 de confruntari armate, 80 000 de victime umane), micul stat comunist din Shaanxi si marea mobilizare populara impotrivaGomindan intre 1947 si 1949.

Dupa proclamarea Republicii Populare Chineze pe 1 octombrie 1949, colectivizarea pamanturilor detinute de tarani a pus economia in genunchi si a produs un fel de catastrofa umanitara.Politica asa-numita a celor „o suta de flori“, lansata de Mao pentru a obtine consensul intelectualilor, a pus in pericol puterea partidului si a fost intrerupta dur. Marele Salt Inainte si crearea Comunelor (organe centralizate de care depindeau activitatile agricole si industriale a numeroase sate) au avut un esec rasunator.

La sfarsitul anilor 1950, pentru a-si recupera puterea pierduta, a avut ultima intuitie si a declansat Revolutia Culturala, act suprem de cinism politic (intre cincisprezece si douazeci de milioane e morti), dar si de fantezie romantica. Cele 80 de fotografi alb-negru care insotesc textul documenteaza in imagini sugestive epoca si viata celui care a fost supranumit Marele Carmaci.