Tara mea suspendata | Anca Mizumschi

O gramajoara de cioburiScriam odata, acum vreo zece ani, ca Romania este ca o fata frumoasa si naiva nascuta la tara, cu care toata lumea se culca, dar nimeni nu o ia de nevasta. Ea se indragosteste si de primul intalnit si de al doilea intalnit; ea se indragosteste la fiecare alegeri, crezand ca, in sfarsit, cineva ii va oferi stabilitatea unui statut si o va respecta.Ceea ce nu se intampla.

Si ea continua sa spere, pentru ca nu are altceva.Acum nu mai cred ca e doar naivitatea Romaniei de vina, sau lipsa ei de educatie, sau faptul ca e atat de frumoasa, ceea ce s-a intors de multe ori impotriva ei in istorie.Acum cred ca tara asta cu nume de fata s-a privit de la inceputul timpului intr-o oglinda care s-a spart si s-a transformat intr-o gramajoara de cioburi. Un ghinion cat pentru un mileniu.De aceea, toti cei nascuti aici vin pe lume cu un ciob de oglinda in mana, in care se taie si sangereaza in gol.

Zi de zi, se oglindesc in aceeasi gramajoara de cioburi, in care s-au oglindit parintii lor si se vor oglindi si copiii lor. La nesfarsit.

Gramajoara le este si casa, si masa, si cerul instelat. Pana cand vor muri sau vor pleca.Rana mea, tara mea suspendata in gol, acesta carte iti este dedicata.

Si eu continui sa sper pentru ca nu am altceva.