La sud prin nord-vest: reflectii existentiale afrodiasporice | Lewis R. Gordon

Dupa cum a observat Fanon, ratiunea are prostul obicei de a parasi scena pe care intra el, ca reprezentant al negrului. Fara indoiala, e o situatie cu care se confrunta azi si est-europenii si alti europeni „periferici” atunci cind intra in triumviratul Europei Occidentale reprezentate de Franta, Germania si Marea Britanie.

Standardele se schimba. Cartile se amesteca.

Situatia isi pierde normalitatea. Rasismul, dupa cum bine inteleg cei care au suferit si trec prin experienta sa, nu e niciodata rezonabil, ci se propune intotdeauna in moduri logice, reci.

Rasismul e mereu rational – spre amaraciunea multor analisti. Cel putin in termeni morali, albul e o masura inferioara, regretabila a umanitatii.

Problema nu poate fi insa ameliorata facind pur si simplu din negru noul standard, in special din cauza faptului ca istoria oamenilor negri nu s-a bucurat inca de sansa de a fi chestionata in termeni dincolo de conditiile suprematiei albe si ale rasismului antinegru. Ca urmare, sarcina gindirii e ridicarea standardului umanitatii, trecind prin si dincolo de negru, alb, galben, rosu, de culoarea insasi, pina la conditiile standardelor insele.